Resturi și rosturi. Comori uitate ale comunităților săsești din jurul Făgărașului

De peste 850 de ani Transilvania este patria sașilor. Greutățile prin care a trecut însă populația săsească în ultima sută de ani au determinat majoritatea covârșitoare a acesteia să părăsească Transilvania căutând o viață mai sigură pentru copii. Germania, Austria, chiar și Canada sau Statele Unite ale Americii le-au devenit casă departe de acasă. În urmă au rămas puțini și bătrâni. Prea puțini ca să poată duce mai departe uriașa moștenire lăsată de sași Transilvaniei.

Bisericile fortificate săsești sunt din ce în ce mai cunoscute, deși multe sunt în stare critică de conservare. Eforturile pentru salvarea și promovarea lor, pentru integrarea turistică cresc de la an la an. Din ce în ce mai multe proiecte, mai mici și mai mari, prind contur în jurul acestor bunuri comunitare și readuc viață acolo unde nu mai exista speranță. Problemele patrimoniului construit al sașilor, deși majore, sunt mai mult ca niciodată în atenția specialiștilor și a publicului.

Dar asta nu este tot. Moștenirea culturală a sașilor nu înseamnă doar biserici, fortificate sau nu. Înseamnă și obiecte. Obiecte păstrate în biserici, în turnuri, bastioane sau în case parohiale. Oricine vizitează o biserică săsească nu poate să nu observe altarele monumentale, băncile și stranele pictate, orgile, cristelnițele și amvoanele, covoarele, lăzile și steagurile care umplu interioarele austere. Poveștile lor însă, de cele mai multe ori, ne scapă. Orfevrăria, cositoarele, textilele de cult și multe alte obiecte mici, dar de o valoare nemăsurabilă, sunt ascunse privirilor. Păstrate sub cheie în biserici sau case parohiale, de multe ori luate de îngrijitori acasă, toate aceste comori nu apucă să-și spună povestea. Micșorarea dramatică sau chiar dispariția multora dintre comunități a dus la pierderea evidenței inventarelor parohiale. Obiectele și-au schimbat locul de atâtea ori într-un timp prea scurt încât uneori li s-a pierdut urma. Altele și-au pierdut urma prin trecerea vremii sau pierderea utilității pe când încă existau comunități. Indiferent de situație, toate aceste bunuri culturale trebuie regăsite și puse în siguranță, trebuie să li se dea sens și să fie lăsate să dea sens din nou.

Asociația Renascendis, administrator al bisericii evanghelice fortificate din Felmer, își dedică bună parte din activitate construirii unei infrastructuri de management al patrimoniului cultural care să sprijine Biserica Evanghelică C. A. din România. Fenomenul de diminuare, uneori până la dispariție, care a afectat toate comunitățile săsești din România a pus Biserica Evanghelică în situția de a nu putea administra de una singură vastul său patrimoniu construit și mobil. Deoarece intervenția pentru salvgardarea obiectelor istorice și de artă este cea mai la îndemână și poate fi rapidă, pentru că obiectele sunt cele mai expuse riscurilor de degradare, furt sau distrugere, iar asigurarea primară a integrității acestora necesită eforturi mai mici chiar decât restaurarea unei singure biserici, am hotărât să intervenim.

În parteneriat cu Biserica Evanghelică C.A. Făgăraș, în 2016 am construit și derulat proiectul-pilot Resturi și rosturi. Comori uitate ale comunităților săsești din jurul Făgărașului. Prin acest proiect, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, au fost inventariate, documentate, fotografiate și sunt publicate online toate bunurile culturale mobile și componentele artistice deținute de cele nouă parohii aflate în
subordinea Bisericii Evanghelice C.A. Făgăraș: Felmer/ Felmern, Bărcut/ Bekokten, Rodbav/ Rohrbach, Seliștat/ Seligstadt, Șoarș/ Scharosch bei Fogarasch, Jibert/ Seiburg, Lovnic/ Leblang, Șercaia/ Schirkanyen și, bineînțeles, Făgăraș/ Fogarasch. În 2017, activitatea de cercetare și inventariere a patrimoniului mobil săsesc a continuat în cadrul proiectului Resturi și rosturi. Pe urmele sașilor între Cârța și Cincșor, derulat
în parteneriat cu Consistoriul Districtual Evanghelic C.A. Sibiu. De data aceasta, inventarierea a vizat bunurile culturale mobile deținute de parohiile din Cârța/ Kerz, Bruiu/ Braller, Gherdeal/ Gürteln, Șomartin/ Martinsberg (jud. Sibiu), Cincu/ Großschenk, Toarcla/ Tarteln și Cincșor/ Kleinschenk (jud. Brașov) – toate subordonate Parohiei Evanghelice C.A. Cârța.

Cercetările efectuate în cadrul proiectului aduc multe informații de specialitate noi, reușind să identifice și obiecte de mare valoare complet necunoscute. În 2016, printre descoperiri s-au numărat un acoperământ baroc de altar din mătase pictată de la Făgăraș, elemente de pietrărie medievală de la biserica din Șoarș, sau altarul baroc al vechii biserici din Jibert. În 2017, printre obiectele inedite identificate se află două steaguri pictate de secol XVIII de la Cârța, un heftel de secol XVII de la Bruiu, cana frăției datată 1766 de la Cincșor, steagul de frăției din 1874 de la Gherdeal (care prezintă portretul pictat al donatorilor, realizat după o fotografie de epocă), o colecție de textile istorice (cca. 1830-1870) de la Șomartin, un mic pupitru cu sertar de secol XVIII, pictat și sculptat, de la Șomartin.

În cadrul proiectelor au fost organizată expoziții cu fotografii realizate în timpul cercetărilor pe teren, care surprind o serie de detalii din interioarele și exterioarele bisericilor. Expoziția propune un mod de vizitare deosebit, cu accent pe observarea detaliilor, atrăgând în același timp atenția asupra necesității de a proteja și obiectele, nu numai clădirile. Deasemenea, în cadrul proiectului au fost realizate hărți turistice cu zonele cercetate și cărți de colorat pentru copii, cu o selecție din obiectele cercetate. Asociația Renascendis încearcă să construiască o infrastructură capabilă să ofere soluții corecte de depozitate, conservare, restaurare, expunere și promovare pentru obiectele aflate în pericol de degradare.

Parteneri:

Biserica Evanghelică C.A. Făgăraș
Consistoriul Districtual Evanghelic C.A. Sibiu
Parohia Evanghelică C.A. Cârța
Asociația Contrafort Pro Kleinschenk/ Cincșor

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Post a comment

Asociația Renascendis © Toate drepturile rezervate